Istoric

DICȚIONARUL LIMBII ROMÂNE, A-B

LIBRĂRIILE SOCEC & Comp, și C. SEETEA, București, 1913

MICUL ATLAS LINGVISTIC ROMÂN. PARTEA I, Vol. I.

MUZEUL LIMBII ROMÂNE, Cluj, 1938

DACOROMANIA, Anul I

EDITURA INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE „ARDEALUL”, Cluj, 1921

Sub denumirea de Muzeul Limbii Române, institutul a fost înfiinţat la 1 octombrie 1919, în urma hotărârii Consiliului Dirigent din şedinţa din 27 august 1919, după planul prezentat de Sextil Puşcariu, care a fost numit, totodată, director al acestuia (vezi „Dacoromania”, I, 1921, p. 560). Creat pe lângă Catedra de limba română şi dialectele ei de la Facultatea de Litere a Universităţii „Regele Ferdinand I”, Muzeul Limbii Române a fost considerat „cel mai autentic institut de cercetări în sensul nostru de astăzi, [...] singurul institut de cercetare lingvistică serioasă al ţării între cele două războaie” (Iorgu Jordan). Reunind figuri reprezentative ale lingvisticii româneşti, grupate în jurul lui Sextil Puşcariu, acest nucleu de cercetare fundamentală şi-a fixat în programul său următoarele obiective: deşteptarea interesului obştesc pentru studiul și cultivarea limbii române, pregătirea de filologi români, publicarea de monografii, dicționare speciale, glosare, bibliografii etc.

Pe primul loc s-a aflat alcătuirea Dicționarului limbii române (denumit şi Dicţionarul Academiei), cu care fusese însărcinat Sextil Puşcariu de Academia Română, încă din 1906, după încercările anterioare ale lui A.T. Laurian şi I.C. Massim, ale lui B.P. Hasdeu şi ale lui Al. Philippide. Aici a fost sediul și șantierul Dicţionarului limbii române, la elaborarea lui participând, în principal, Constantin Lacea şi Theodor Capidan, secondaţi, în diferite etape, de Nicolae Drăganu, C. Diculescu, D. Evolceanu, Teodor Naum, Ştefan Paşca, I.A. Rădulescu-Pogoneanu, Al. Procopovici, Dimitrie Macrea, Ipolit Tarnavschi, Silvia Bălan, Aurel Vasiliu, N. Tcaciuc-Albu, Vica Procopovici, Petre Grimm, Yves Auger, H. Lolliot ş.a. În mod indirect, prin intermediul numeroaselor note lexicale și etimologice (domeniu în care excelau, mai ales, Vasile Bogrea şi Nicolae Drăganu) prezentate în ședințele săptămânale de comunicări şi publicate, apoi, în „Dacoromania”, la realizarea Dicţionarului limbii române au contribuit aproape toți membrii activi ai Muzeului Limbii Române. Timp de 43 de ani, până în 1948, Sextil Puşcariu şi echipa sa au publicat 3.071 de pagini cu circa 60.000 de cuvinte şi variante (literele A, B, C, D–de, F, G, H, I, Î, J şi L, până la cuvântul lojniță inclusiv), lucrarea rămânând, din păcate, neterminată.

Cea de-a doua lucrare de referinţă a Muzeului Limbii Române este Atlasul lingvistic român. Iniţiat, gândit şi condus de Sextil Puşcariu, Atlasul lingvistic român a fost realizat de doi dintre discipolii săi, Sever Pop şi Emil Petrovici. Ei au pregătit lucrările premergătoare anchetelor pe teren în cele 398 de localităţi, au efectuat anchetele între anii 1930 şi 1938, redactând apoi hărţile lingvistice. Până în anul 1943, din atlase au apărut, în redactarea celor doi autori, 4 volume din ALR I (ancheta Sever Pop) şi 3 volume, plus un volum de texte dialectale, din ALR II (ancheta Emil Petrovici).

Activitatea ştiinţifică prodigioasă desfășurată în cadrul Muzeului Limbii Române este completată de revista „Dacoromania”, considerată, pe drept cuvânt, „cea dintâi şi cea mai importantă publicaţie periodică de lingvistică apărută în această perioadă” (D. Macrea). Între 1921–1948, din „buletinul” Muzeului au apărut 11 volume masive, însumând aproximativ 9.000 de pagini. Au fost publicate studii, articole, note şi ample recenzii consacrate, în primul rând, domeniilor de lingvistică (lexicologie, dialectologie şi geografie lingvistică, istoria limbii, onomastică, lingvistică generală, gramatică, fonetică şi fonologie) şi de filologie, alături de cercetări de istorie şi critică literară, istoria culturii sau de folclor. În fiecare volum se publica o bibliografie a periodicelor, un instrument de lucru în care erau inventariate analitic scrierile de lingvistică, filologie, folclor, etnografie şi literatură apărute în ţară şi în străinătate şi care se refereau la limba, cultura şi literatura română. Articolele apărute în paginile „Dacoromaniei” aparţineau „muzeiştilor” din toate cele trei generaţii, fiind prezentate mai întâi, în mare parte, în cadrul şedinţelor săptămânale de comunicări, ţinute, la început, lunea, iar apoi în fiecare marţi seara. Despre aceste întruniri periodice, Sextil Puşcariu spunea, la dispariţia lui Nicolae Drăganu, că au profitat „unul de altul prin criticile reciproce, acerbe uneori, spirituale de cele mai multe ori, niciodată însă amărâte, căci spiritul de critică nu izvora niciodată din plăcerea de a distruge, ci din dorinţa de a completa, iar bucuria pentru descoperirea altuia era totdeauna mai mare decât ispita de a persista într-o eroare. În această atmosferă s-a putut dezvolta acea adevărată emulație între noi, care a produs volumele «Dacoromaniei» şi cele publicate de cei mai mulți dintre noi la Academia Română”.

În anul 1949, după reorganizarea din 1948 a Academiei Române, Muzeul Limbii Române, devenit Institutul de Lingvistică, căruia i s-a adăugat ulterior şi o secţie de istorie literară, a fost subordonat Academiei Republicii Populare Române, Filiala Cluj. În 29 octombrie 1974, prin aplicarea Legii nr. 57 din 1974, Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară a trecut sub autoritatea Ministerului Educației şi Învățământului, funcționând în cadrul Universității Babeş–Bolyai, pe lângă Facultatea de Filologie. În anul 1990, prin HG nr. 209 din 3 martie 1990 (publicată în „Monitorul Oficial” nr. 72 din 22 aprilie 1992), revine sub tutela Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, adăugându-şi la generic şi numele ctitorului: Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu”.

De la înfiinţarea sa şi până în prezent, această instituţie universitară şi academică a fost condusă, în calitate de directori, de Sextil Puşcariu (1919–1940), care a fost şi întâiul rector al Universităţii clujene, Al. Procopovici (1941–1946), Ştefan Paşca (1946–1948), Emil Petrovici (1949-1968), loan Pătruţ (1968–1974), Dumitru Pop (1974–1976), Octavian Şchiau (1976-1989), Ion Mării (1990–1992, 1999–2011), Eugen Beltechi (1992–1998), Liviu Petrescu (1998–1999), Eugen Pavel (din 2011).

Direcţii ale cercetării actuale

Principalele direcţii de cercetare – lexicografia şi dialectologia limbii române – inaugurate de Sextil Puşcariu au fost continuate în perioada postbelică. Mai întâi, colectivul clujean de lexicografie română a participat, în colaborare cu Institutul de Lingvistică din Bucureşti (actualul Institut de Lingvistică „Iorgu Iordan–AL. Rosetti”), la elaborarea Dicţionarului limbii române literare, apărut, în patru volume, între 1955–1957, sub conducerea lingvistului clujean Dimitrie Macrea.

În 1959, este reluat Dicţionarul limbii române, realizat în colaborare cu departamentele de lexicografie din cadrul institutelor de specialitate din Bucureşti şi Iaşi. Din acest amplu proiect, Clujului i-a revenit redactarea literelor O, R, T, Ţ, U şi, mai apoi, volumul al doilea din litera L, precum şi, integral, literele K şi Q (publicate în volum împreună cu litera J). Colectivul clujean a redactat şi publicat, la Editura Academiei Române, 8 (opt) volue, ultimul, cu care se încheie partea neredactată de redacţia Sextil Puşcariu, apărând în 2010. Pentru tomul XII, partea 1, litera Ţ, publicată în 1994, lexicografii clujeni au fost distinşi cu premiul „B. P. Hasdeu” al Academiei Române, iar cu ocazia încheierii seriei noi a DLR, li s-a acordat Diploma „Meritul Academic” şi Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler. Începând din 2011, a fost reluată seria veche a Dicţionarul Academiei, la Cluj redactându-se literele F‒J, urmând să se implementeze un program de informatizare a Dicţionarului-tezaur.

O altă lucrare lexicografică de referinţă, distinsă de Academia Română cu premiul „Timotei Cipariu”, a fost Dicţionarul român‒maghiar, apărut, în anul 1964, în două volume, tot la Editura Academiei. Cuprinzând peste 66.000 de articole lexicografice, dicţionarul a fost elaborat, sub conducerea lui Kelemen Béla, de colectivul de lexicografie bilingvă. Acelaşi colectiv a publicat la Editura Academiei Române, în 2010‒2011, în două volume, un masiv Dicţionar maghiar‒român. Magyar‒románszótár, elaborat sub coordonarea lui Kelemen Béla şi a lui Szász Lőrinc. În prezent, se pregăteşte publicarea unui nou Dicţionar român‒maghiar.

Cealaltă direcţie importantă de cercetare lingvistică este ilustrată de activitatea desfăşurată de departamentul de dialectologie şi onomastică, activitate încununată, pentru volumele publicate până acum, cu mai multe premii ale Academiei Române. Până în prezent, au fost publicate, la Editura Academiei, 7 (şapte) volume neinterpretative şi 4 (patru) interpretative din Atlasul lingvistic român II (ancheta E. Petrovici), serie nouă, coordonate, succesiv, de Emil Petrovici şi Ioan Pătruţ. S-au editat, de asemenea, cele două chestionare şi un volum introductiv din ALR II, sub redacţia lui Ion Mării. Tot la Editura Academiei, au apărut 15 volume din atlasele lingvistice pe regiuni consacrate graiurilor româneşti din Banat, Maramureş, Transilvania şi Crişana. Cel mai recent apărut, în 2017, este volumul IV din Noul Atlas lingvistic român. Crișana, elaborat de Dorin Urițescu (coordonator), Ionel Stan, Veronica Ana Vlasin, Gabriela Violeta Adam şi Lăcrămioara Oprea.

Institutului clujean îi aparţine şi iniţiativa cercetării din perspectiva geografiei lingvistice a graiurilor româneşti din sudul Dunării (proiect ştiinţific din care au apărut Micul altas al dialectului aromân din Albania şi din Fosta Republică Iugoslavă Macedonia, în 1997, precum şi Dicţionarul dialectului istroromân, vol. I‒II, în 2011‒2015, redactate de Petru Neiescu). Se lucrează, de asemenea, la un Atlas lingvistic al graiurilor româneşti din Serbia Orientală, dintre Morava, Dunăre şi Timoc, în 2021 fiind publicate volumele I și IV. În 1960 şi, respectiv, în 1983 au fost editate două volume de Materiale şi cercetări dialectale. Ultimul volum cuprinde Actele Întâiului Simpozion Naţional de Dialectologie, manifestare ştiinţifică iniţiată de dialectologii clujeni şi care se desfăşoară, periodic, din doi în doi ani. În 2018 a avut loc ediţia a XVIII-a şi au apărut Lucrările celui de-Al XVII-lea Simpozion Internațional de Dialectologie. Totodată, dialectologii clujeni participă, în calitate de anchetatori şi coautori, la realizarea a două proiecte ştiinţifice internaţionale: Atlasul limbilor Europei (ALE) şi Atlasul lingvistic romanic (ALiR). S-a lansat recent şi un proiect de digitalizare a atlaselor lingvistice româneşti.

Preluând tradiţia cercetărilor de onomastică întreprinse, în trecut, de Nicolae Drăganu, Ştefan Paşca, Vasile Bogrea, George Giuglea, Gustav Kisch şi alţii, au fost efectuate, încă din deceniul şase al secolului trecut, anchete directe de antroponimie şi toponimie în diferite zone, precum Valea Bistriţei (Bicaz), Valea Sebeşului, Porţile de Fier, Maramureş, Valea Jiului etc., publicându-se un bogat material. Ulterior, au fost demarate lucrările la Tezaurul toponimic al României. Transilvania, anchetându-se un mare număr de localităţi în judeţele Alba, Bihor, Cluj, Sălaj şi Sibiu. Până în prezent, au apărut la Editura Academiei Române, în 2006, volumul consacrat judeţului Sălaj (coordonat de Eugen Pavel) şi, respectiv, cele referitoare la bazinul hidrografic al Văii Hăşdăţii şi al Văii Ierii, ultimele două fiind redactate de Dumitru Loşonţi şi Sabin Vlad. Colectivul de onomastică este angrenat la redactarea lucrărilor Tezaurul toponimic al României. Transilvania. Judeţul Cluj şi Tezaurul toponimic al României. Transilvania. Valea Arieşului. Clujul a fost, de asemenea, gazda unor simpozioane naţionale de onomastică, care s-au concretizat prin publicarea volumului Studii şi materiale de onomastică (1969), precum şi a unor Studii de onomastică, vol. I–V (1976–1990).

O direcţie nouă de cercetare, care reînnoadă o bogată tradiţie, este aceea de filologie şi limbă literară, concretizată prin iniţierea proiectului Corpusul însemnărilor manuscrise româneşti. Transilvania. Filologii clujeni au mai participat la editarea Bibliei de la Blaj (1795), coordonată filologic de Eugen Pavel (lucrare distinsă în 2000 cu Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române), a Bibliei Vulgata a lui Petru Pavel Aaron, ambele în colaborare cu Institutul de Istorie „G. Bariţ” din Cluj-Napoca, iar în 2011 la elaborarea unei ediţii reprezentative din scrierile lui Ion Budai-Deleanu. Semnalăm, de asemenea, colaborarea la Enciclopedia literaturii române vechi, realizată sub egida Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” din Bucureşti, publicată în 2018 la Editura Muzeului Naţional al Literaturii Române. Ultima apariţie de excepţie din 2018 este Şcoala Ardeleană, antologie de texte alcătuită și coordonată de Eugen Pavel, vol. I‒IV, scoasă în colecţia „Opere fundamentale” a Fundației Naționale pentru Știință și Artă.

Istoria literară s-a înscris, în anii postbelici, în prelungirea cercetărilor anterioare întreprinse de istoricii literari D. Popovici, Ion Breazu, Ion Muşlea, Ion Chinezu, Iosif Pervain şi alţii. Printre lucrările elaborate menţionăm bibliografia analitică cu titlul Românii în periodicele germane din Translvania, din care a apărut, în 1977, volumul dedicat perioadei 1779–1840, iar cel pentru perioada 1841–1860 fiind publicat în 1983. Lucrarea, alcătuită de Iosif Pervain, Ana Ciurdariu şi Aurel Sasu, fructifică şi o parte a muncii de documentare efectuată în anii ’50 de Lucian Blaga. O altă cercetare a fost consacrată de Mircea Popa şi Valentin Taşcu presei literare româneşti din Transilvania până la 1918. Un solid volum colectiv de studii, cu o deschidere interdisciplinară, se intitulează De la N. Filimon la G. Călinescu. Studii de sociologie a romanului românesc, apărut în 1982. În ultimele decenii, colectivul de istorie literară s-a implicat în elaborarea unor lucrări lexicografice de mare anvergură, precum: Dicţionarul cronologic al romanului românesc de la origini până la 1989, apărut în 2004 (distins cu premiul Uniunii Scriitorilor din România), şi Dicţionarul cronologic al romanului tradus în România de la origini până la 1989, apărut în 2005 (distins cu premiul Filialei din Cluj-Napoca a Uniunii Scriitorilor din România), ambele dicţionare fiind publicate la Editura Academiei Române. În fine, în anul 2011 a apărut Dicţionarul cronologic al romanului românesc. 1990‒2000, iar în 2017 Dicționarul cronologic al romanului tradus în România. 1990–2000 (ediţie online). De asemenea, departamentul de istorie literară a colaborat la cele şapte volume din marele Dicţionar general al literaturii române, lucrare coordonată de acad. Eugen Simion, iar în prezent la ediţia a doua, revizuită şi adăugită. Tot la Institut a început elaborarea unui Dicţionar al culturii critice româneşti. De asemenea, este editată publicaţia anuală online „Dacoromania literaria”, iniţiată în 2014 şi ajunsă la volumul VIII.

Începând cu anul 1956, institutul clujean a editat, sub egida Editurii Academiei Române, revista de specialitate „Cercetări de lingvistică”, care a preluat, din 1994, într-o serie nouă, vechea denumire „Dacoromania”. De asemenea, institutul îngrijeşte şi o publicaţie bianuală în limba maghiară, care apare, tot sub egida Editurii Academiei Române, din anul 1957: „Nyelv-és Irodalomtudomány Közlemények” (Studii şi cercetări de lingvistică şi istorie literară).

Un eveniment ştiinţific major lansat în ultima perioadă este Conferinţa Internaţională „Zilele Sextil Puşcariu”, cu o periodicitate din doi în doi ani. Prima ediţie a avut loc în 12‒13 septembrie 2013, iar a V-a în 9–10 septembrie 2021. Actele acestei manifestări sunt reunite în noua publicaţie de tip proceedings „Caietele Sextil Puşcariu”, din care au apărut primele cinci volume.

Strategii de dezvoltare 2023-2027

I. Domenii de cercetare:

       A. Lingvistică: lexicografie românească şi bilingvă; filologie; dialectologie; toponimie.
       B. Istoria literaturii române.

II. Programe şi proiecte de cercetare prevăzute pentru intervalul 2023–2027:

  1. Tezaurul lexical al limbii române. Dicţionarul limbii române (DLR). Finalizarea redactării literei F şi predarea la Editura Academiei Române în 2025 a fasciculei F–FACE. Începerea redactării literelor G–J.
  2. Lexicografie bilingvă româno-maghiară. Dicţionarul român‒maghiar (DRM). Corectura și revizia finală. Predarea la tipar a lucrării (2 vol.).
  3. Lexicografie literară românească
    • Dicţionarul cronologic al romanului românesc de la origini până în prezent (DCRR). Predarea la tipar în 2023 a Dicţionarului cronologic al romanului românesc de la origini până în anul 2000, ediția a II-a, revăzută şi adăugită.
    • Dicţionarul cronologic al romanului tradus în România de la origini până în prezent (DCRT). Realizarea ediției a doua, revăzută și adăugită a Dicţionarului cronologic al romanului tradus în România de la origini până în 2000. Actualizarea dicționarelor cronologice ale romanului pentru intervalul 2001–2020. Documentarea și redactarea articolelor. Constituirea unei baze de date online.
    • Dicţionarul culturii critice româneşti (DCCR). Documentarea și redactarea articolelor planificate (secțiunea A‒L).
  4. Ediții critice. Literatură modernă și contemporană.
    • Mihail Dragomirescu, Opere. Ediţie critică. Finalizarea redactării și predarea la tipar a vol. I‒II (opere publicate în timpul vieții autorului). Redactarea și predarea la tipar a vol. III‒IV (publicistică). Documentarea și redactarea vol. V (romane, poezii, jurnal, corespondență).
    • Perpessicius, Opere. Ediție critică. Stabilirea structurii ediției; redactarea și predarea la tipar a vol. publicate în timpul vieții autorului. Documentarea vol. de publicistică și jurnal.
  5. Corpusul însemnărilor vechi româneşti. Transilvania. Identificări și transcrieri de texte din fondul de carte veche românească al BCU Cluj-Napoca. Primul volum, cuprinzând colecțiile publice de carte veche din Cluj-Napoca, va fi încheiat în 2027.
  6. Şcoala Ardeleană. Ediţia a II-a revăzută şi adăugită. Redactarea glosarului, corectură și revizie. Predarea la tipar a lucrării în 2024.
  7. Tezaurul toponimic al României. Transilvania. Pregătirea pentru tipar a vol. Valea Arieşului. Documentarea și redactarea vol. Ținutul Călatei și Valea Someșului.
  8. Atlasul lingvistic român I şi II.
    • Texte dialectale (ALRT I). Finalizarea și predarea la tipar a lucrării.
    • Reluarea redactării Atlasului lingvistic român I (ancheta Sever Pop) şi II (ancheta Emil Petrovici) şi includerea materialului dialectal inedit referitor la graiurile dacoromâne vorbite în Basarabia, Bucovina de Nord, Serbia şi Bulgaria. Stabilirea principiilor de editare și a structurii lucrării.
  9. Atlasul lingvistic român pe regiuni
    • Atlasul lingvistic român pe regiuni. Transilvania. Definitivarea și predarea la Editura Academiei Române a vol. V și VI.
    • Noul atlas lingvistic român. Crişana. Valorificarea materialului necartografiat.
    • Analiza informatică a datelor atlaselor lingvistice regionale pe baza caracterizărilor metalingvistice. Demararea lucrării online Dicţionarul graiurilor dacoromâne nord-vestice.
    • Valorificarea arhivei fonogramice rezultate în urma anchetelor pe teren desfășurate între anii 1959–1973, 2004–2007 (600 de benzi magnetice înregistrate în anchetele din Banat, Maramureș și Transilvania, precum și la sudul Dunării) prin metadatarea și transcrierea parțială a fișierelor digitale.
  10. Atlase lingvistice europene:
    • Atlasul limbilor Europei (ALE);
    • Atlasul lingvistic romanic (ALiR). Colaborări cu material solicitat din graiurile dacoromâne.
  11. Atlasul lingvistic român. Graiurile dintre Morava, Dunăre şi Timoc. Redactarea și predarea la tipar a volumelor II‒III, V‒VI.
  12. Sextil Puşcariu. Corespondenţă primită. Finalizarea redactării vol. I‒II (literele A‒C).
  13. Folclorul în răspunsurile la Chestionarele Muzeului Limbii Române. Finalizarea editării textelor, redactarea aparatului științific, corectura și revizuirea lucrării. Predarea la tipar a antologiei.

III. Cooperări ştiinţifice naţionale şi internaţionale:

  1. Noul atlas lingvistic român. Crişana, proiect realizat în colaborare cu Universitatea York din Toronto (Canada), prin aplicarea programului de digitalizare a datelor dialectale elaborat în cadrul Romanian Online Dialect Atlas (RODA).
  2. Atlasul limbilor Europei (ALE).
  3. Atlasul lingvistic romanic (ALiR).

IV. Manifestări științifice multianuale organizate de institut:

  1. Simpozionul Internațional de Dialectologie (manifestare derulată din doi în doi ani; ediții prevăzute: ediția a XXI-a, 2024, ediția a XXII, 2026).
  2. Conferința Internațională „Zilele Sextil Pușcariu” (manifestare derulată din doi în doi ani; ediții prevăzute: ediția a VI-a, 2023, ediția a VII-a, 2025, ediția a VIII-a, 2027).
  3. Sesiuni de comunicări și workshop-uri organizate anual în cadrul „Zilelor academice clujene”.
  4. Conferința Internațională de studii ale romanului (manifestare care va fi lansată în 2023).

V. Reviste de specialitate editate de institut:

  1. Revista „Dacoromania”, s. n.; apare bianual din 1994; continuă „Dacoromania” (1920–1948) şi „Cercetări de lingvistică” (1956–1993); publicată sub egida Editurii Academiei Române. ISSN 1582‑4438; pagina web: www.dacoromania.inst-puscariu.ro; revista apare regulat şi este indexată în: Clarivate Analytics ESCI, ERIH PLUS, SCOPUS, ULRICH, EBSCO, MLA. Este indexată CNCS B din 2020.
  2. Revista „Nyelv-és Irodalomtudomány Közlemények” („Studii şi cercetări de lingvistică şi istorie literară”); 2 numere pe an; apare din 1957; publicată sub egida Editurii Academiei Române, ISSN 0567‑6223; pagina web: http://lett.ubbcluj.ro/nyirk/ro/. Indexată în MLA, Index Copernicus și Brill Linguistic Bibliography. Este indexată CNCS B din 2020.
  3. Revista „Dacoromania litteraria”; apare anual, online, sub egida Filialei Cluj a Academiei Române şi a Institutului „Sextil Puşcariu”. ISSN 2360-5189; pagina web: http://www.dacoromanialitteraria.inst-puscariu.ro/ro/. Indexată în EBSCO, ERIH PLUS, CEEOL, MIAR, DOAJ și FABULA.ORG. Este indexată CNCS B din 2020.
  4. Caietele Sextil Puşcariu. Actele Conferinței Internaționale „Zilele Sextil Pușcariu”, vol. I, 2013 (apărut 2015), vol. II, 2015, vol. III, 2017, vol. IV, 2019, vol. V, 2021. ISSN 2393-526X, ISSN-L 2393-526X. Publicaţie de tip proceedings cu apariţie din doi în doi ani; pagina web: http://www.inst-puscariu.ro/CaieteleSP1.html.

Articolele publicate în DR, DRL și CSP beneficiază de serviciul de atribuire DOI (Digital Object Identifier/ identificator de obiecte digitale). Se preconizează apariția cu regularitate a revistelor, creșterea  factorului de impact (JIF) și al factorului de influență (AIS) al articolelor publicate.