PROGRAME DE CERCETARE

Programul de cercetare nr. 8/2020
  1. Denumire: Atlasul lingvistic român pe regiuni
  2. Responsabili de program: CS I dr. Dumitru Loşonţi, CS III Nicolae Mocanu, CS I asociat dr. Dorin Uriţescu (Universitatea York din Toronto – Canada).
  3. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Concepute să întregească atlasele lingvistice naţionale, atlasele regionale s-au dovedit instrumente de lucru indispensabile cunoaşterii aprofundate a realităţii lingvistice spaţiale şi a istoriei limbii române, cu rezultate importante pentru lingvistica romanică. Prin realizarea lor, România se situează între ţările avansate în acest domeniu. În ultimele decenii, au apărut la Editura Academiei 14 volume din atlasele lingvistice pe regiuni consacrate graiurilor româneşti din Banat, Maramureş, Transilvania şi Crişana, volume elaborate de cercetătorii clujeni.
  4. Scopul programului: înregistrarea sistematică şi riguroasă, pe baze cartografice, a faptelor de limbă vie pentru precizarea configuraţiei dialectale a dacoromânei, a evoluţiei limbii şi a graiurilor. Programul este structurat în prezent în 3 proiecte: a) Transilvania; b) Banat; c) Crişana(hărţi, material necartografiat, texte şi glosar).
  5. Rezultate scontate: ştiinţifice şi culturale; punerea la îndemâna celor interesaţi – lingvişti, geografi, istorici, folclorişti etc. – a unui material documentar de o mare valoare ştiinţifică.
  6. Modul de valorificare a rezultatelor: prin publicarea unor volume de hărţi, texte şi glosare la Editura Academiei Române.
  7. Durata: 2020 continuă.
  8. Proiectele de cercetare propuse în acest program:

PROIECT DE CERCETARE NR. 1

  1. Denumire: Atlasul lingvistic român pe regiuni. Transilvania (ALRR–Transilvania), vol. V‒VI
  2. Responsabil de proiect: CS I dr. Dumitru Loşonţi.
  3. Colectivul de cercetare: CS I dr. Dumitru Loşonţi (4 luni), CS III dr. Rozalia Colciar (11), CS III dr. Veronica Vlasin (2).
  4. Termenul de realizare: 2020 continuă.
  5. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Pentru graiurile din Transilvania, au apărut până în prezent patru volume: în 1992, 1997, 2002 şi 2006.
  6. Scopul proiectului: Aprofundarea studierii graiurilor transilvănene, a dinamicii ariilor lingvistice, a tendinţelor lor actuale, prin prelucrarea, în continuare, a materialului cules pe teren. Volumul va fi structurat tematic astfel: Timpul; fenomene atmosferice; Terenul; relieful; Şcoala; armata; administraţia; Meserii; comerţ; Diverse; Chestionare speciale. În anul 2020 se va lucra la definitivarea pentru tipar a volumului V, constând în redactarea și scrierea de noi hărți, în corecturi ale hărților analitice și sintetice și ale materialului necartografiat. Se vor efectua corecturi la materialul cuprins în partea introductivă a volumului ‒ corespondențe cu atlasele românești și romanice.
  7. Material şi metode de lucru: Materialul lingvistic, de o mare bogăţie, cules prin anchete dialectale riguroase şi sistematice, va fi redactat, cartografiat şi interpretat ştiinţific.
  8. Rezultate scontate: Se va efectua corectura finală a hărţilor şi a MN-urilor, excerptarea integrală de cuvinte pentru indicele vol. V, formatarea lucrării, redactarea indicelui şi pregătirea pentru tipar, până la sfârşitul anului. Pentru 2020, continuă, aşadar, definitivarea materialului cuprinzând chestiunile nepublicate din chestionarul general, precum si chestionarele speciale. Întrucât materialul este foarte extins pentru un singur volum, s-a decis împărțirea acestuia si publicarea separată a unui volum cu verbul (vol. VI), care se va redacta în perioada 2020-2022. Ca atare, materialul va suferi o reorganizare, prin care vor fi redactate noi hărți, prevăzute inițial, ca material necartografiat. În acelasi timp, va continua definitivarea corecturilor la materialul necartografiat și redactarea aparatului auxiliar introductiv pentru vol. V.
  9. Valorificarea rezultatelor: prin publicarea volumelor la Editura Academiei Române.
  10. Colaborări în ţară: consultări, verificări, schimburi de opinii etc. cu cercetătorii de la celelalte institute de lingvistică ale Academiei Române (Bucureşti, Iaşi), care elaborează atlase lingvistice româneşti regionale.
  11. Colaborări în străinătate: –

PROIECT DE CERCETARE NR. 2

  1. Denumire: Atlasul lingvistic român pe regiuni. Banat (ALRR–Banat), vol. VI.
  2. Responsabil de proiect: CS III Nicolae Mocanu.
  3. Colectivul de cercetare: CS III Nicolae Mocanu (3 luni), CS III dr. Veronica Vlasin (2), CS III dr. Cosmina Berindei (6).
  4. Termenul de realizare: 2020 continuă.
  5. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Pentru graiurile din Banat au apărut cinci volume de atlas: în 1980, 1997, 1998, 2005 şi în 2011.
  6. Scopul proiectului: Aprofundarea studierii graiurilor bănăţene, a dinamicii ariilor lingvistice şi a tendinţelor lor actuale, prin prelucrarea, în continuare, a materialului cules pe teren. Volumul VI, ultimul din seria ALRR–Banat, va cuprinde material lingvistic necartografiat (MN), rezultat în urma chestionarelor generale.
  7. Material şi metode de lucru: Materialul dialectal, de o mare bogăţie, cules prin anchete directe, riguroase şi sistematice, va fi redactat, prelucrat şi interpretat ştiinţific.
  8. Rezultate scontate: În 2020 se preconizează redactarea a cca 500 de chestiuni MN, corecturi pentru cca 500 chestiuni MN redactate, precum şi introducerea în calculator a cca 500 de chestiuni MN redactate.
  9. Valorificarea rezultatelor: prin publicarea volumului la Editura Academiei Române.
  10. Colaborări în ţară: consultări, verificări, schimburi de opinii etc. cu cercetătorii de la celelalte institute de lingvistică ale Academiei Române (Bucureşti, Iaşi), care elaborează alte atlase lingvistice româneşti regionale.
  11. Colaborări în străinătate: –

PROIECT DE CERCETARE NR. 3

  1. Denumire: Noul Atlas lingvistic român. Crişana (NALR–Crişana), vol. V.
  2. Responsabil de proiect: CS I asociat dr. Dorin Uriţescu.
  3. Colectivul de cercetare: CS I asociat dr. Dorin Uriţescu, CS III dr. Veronica Vlasin (7 luni), CS III dr. Gabriela Adam (7).
  4. Termenul de realizare: 2020 continuă.
  5. Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Pentru graiurile din Crişana au apărut până în prezent patru volume de atlas: în 1996, 2003, 2011 şi în 2017.
  6. Scopul proiectului: Aprofundarea studierii graiurilor crişene, a dinamicii ariilor lingvistice şi a tendinţelor lor actuale, prin prelucrarea şi publicarea, în continuare, a materialului cules pe teren. Volumul V este dedicat verbului. În anul 2020 va continua redactarea și digitalizarea a 120 de hărți analitice; redactarea și digitalizarea a 50 de hărți interpretative; efectuarea a două corecturi la 120 de hărți lingvistice analitice și la 50 de hărți interpretative; redactarea a patru note istorico-comparative referitoare la imperfect, perfectul compus, perfectul simplu și mai-mult-ca-perfectul indicativ; perfectarea programului de analiza digitalizată a tuturor datelor atlasului în RODA II. În funcție de timpul care ne mai rămâne, intenționăm să inițiem exercițiile de transcriere fonetică a textelor dialectale. Pentru început, vom transcrie cel puțin o parte din secvențele scurte, digitalizate și pregătite pentru un Mic Atlas audio al Crișanei online.
  7. Material şi metode de lucru: materialul lingvistic, de o mare bogăţie dialectală, cules prin anchete directe, riguroase şi sistematice, va fi redactat, cartografiat şi interpretat ştiinţific; se va aplica în continuare programul informatic de redactare automată a hărţilor lingvistice elaborat de Dorin Uriţescu (în colaborare cu un informatician) şi bazat pe programul de digitalizare a datelor dialectale elaborat de acelaşi autor, în colaborare cu Sheila Embleton şi Eric Wheeler, pentru proiectul Romanian Online Dialect Atlas (RODA) al Universităţii York din Toronto, Canada, care poate fi accesat la adresa:
    http://pi.library.yorku.ca/dspace/handle/10315/2803.
  8. Rezultate scontate: datele redactate în cuprinsul noului volum se vor alătura celor publicate anterior, punându-se la dispoziţia specialiştilor informaţii documentare – de limbă, în primul rând, dar şi de interes istoric sau etnologic – de o valoare ştiinţifică incontestabilă. Cum programul de redactare automată permite şi digitalizarea harţilor analitice şi interpretative, datele din volumul IV se vor alătura celor din RODA şi din volumul III al Atlasului Crişanei în ediţia a doua a Atlasului lingvistic al Crişanei on line (RODA II). Analiza informatică a acestor date va fi inclusă în proiectul de cercetare „The Nature of Dialect: Exploring Dialect Relationships with an Expanded Online Dialect Atlas”, elaborat de Dorin Uriţescu în colaborare cu Sheila Embleton şi Eric Wheeler, Universitatea York, Toronto, şi finanţat de Consiliul de Cercetare în Ştiinţele Umane al Canadei (Le Conseil de Recherches en Sciences Humaines du Canada). RODA II presupune codarea lingvistică a tuturor unităților morfosintactice cuprinse în hărțile analitice, într-un program care permite apoi analiza informatică a datelor atât la nivel fonetic, cât și la nivel morfosintactic. Operația de codare se desfășoară la Colegiul Glendon al Universității York din Toronto, sub conducerea lui Dorin Urițescu (asistenta de cercetare: Lăcrămioara Oprea).
  9. Valorificarea rezultatelor: pregătirea pentru tipar a volumului V, care va fi publicat la Editura Academiei Române, şi publicarea online a Atlasului lingvistic al Crişanei (RODA II).
  10. Colaborări în ţară: consultări, verificări, schimburi de opinii etc. cu cercetătorii dialectologi de la celelalte institute de lingvistică ale Academiei Române (Bucureşti, Iaşi), care elaborează atlase lingvistice româneşti regionale.
  11. Colaborări în străinătate: Universitatea York din Toronto, Canada.