1. Domeniul de cercetare conform clasificării naționale
1.1. Lingvistică: lexicografie şi lexicologie românească şi bilingvă; filologie; dialectologie; toponimie
1.2. Istoria literaturii române.
1.3. Domeniul de specialitate:
Conform clasificării UNESCO: 5701, 6202 – lingvistică; teoria, analiza şi critica literară.
Conform clasificării CAEN: 7220 – cercetare-dezvoltare în ştiinţele sociale şi umaniste.

2. Integrarea cercetării în spațiul național și european
Pentru corelarea direcțiilor de cercetare ale Institutului cu cele specifice spațiului național și european al cercetării, planul de dezvoltare a Institutului în următorii trei ani implică trei aspecte importante vizate de Agenda strategică de cercetare stabilită în 2021:
2.1. digitalizarea, ca vector al consolidării infrastructurii și ca obiectiv central în accesibilizarea rezultatelor programelor de cercetare;
2.2. integrarea locală, economică și culturală, dimensiune centrală a cercetării dialectale și etnolingvistice;
2.3. creșterea patrimoniului cultural prin stimularea dezvoltării competențelor lingvistice în limba maternă, la care programele lexicografice de cercetare fundamentală au o contribuție esențială.

3. Rolul în cercetare pentru dezvoltarea locală, națională și internațională
3.1. Având încă de la fondarea sa ca structură de cercetare în 1919 misiunea sa de a recupera, prezerva și valorifica patrimoniul lingvistic românesc din toate timpurile și din toate teritoriile locuite de români, Institutul clujean continuă să răspundă prin cele două mari direcții de cercetare, Dicționarul limbii române și Atlasul lingvistic român, unor interese publice de importanță națională, care se confundă cu însăși menirea Academiei Române. În prezent, aceste direcții sunt dezvoltate printr-o rețea de cooperare între institutele de profil filologic din țară, în cadrul căreia Institutul clujean continuă să colaboreze la Dicționarul limbii române și la programul atlaselor lingvistice printr-o serie de lucrări regionale. În mod notabil pentru importanța sa națională, Institutul rămâne păstrătorul unic al fondului documentar al Atlasului lingvistic român, constituit în perioada interbelică și editat parțial. Această lucrare – singura anchetă dialectală desfășurată la nivel național – se va regăsi în programul de cercetare din următorii trei ani printr-un proiect de editare integrală a datelor culese în cursul anchetelor lui Sever Pop și Emil Petrovici.
3.2. Prin contribuțiile sale științifice, Institutul contribuie la dezvoltarea comunităților de români din afara granițelor țării. Derulând, încă de la începutul anilor 2000, anchete dialectale pentru identificarea particularităților graiurilor românești din Serbia Orientală, echipele de dialectologi din cadrul Institutului vor elabora în continuare mai multe volume ale unui atlas lingvistic, important atât pentru identitatea și tradițiile spirituale ale comunităților dintre Morava, Dunăre și Timoc, cât și pentru politicile la nivel național prin Departamentul Românilor de Pretutindeni.
3.3. Institutul va continua să desfășoare cercetări care implică istoria, tradițiile culturale și practicile lingvistice locale: atlasele lingvistice regionale care se redactează în centrul clujean și care vizează arealul transilvănean (seriile Maramureș, Transilvania, Crișana, Banat), antologia Școala Ardeleană, cuprinzând scrierile celor trei generații de cărturari formați în focarul de cultură din zona Blajului, lucrările privitoare la toponimia localităților situate în văile din județele Cluj și Sălaj etc. Totodată, în Institut sunt derulate și în prezent proiecte cu finanțare extrabugetară cu impact local. Se poate menționa proiectul realizat în parteneriat cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, prin care se urmărește dezvoltarea unor produse pentru industriile HORECA, cu efecte asupra mediului antreprenorial regional sau proiectele științifice și culturale derulate periodic cu sprijinul autorităților locale (Primăria Municipiului Cluj-Napoca și Consiliul Local).

4. Impactul rezultatelor la nivel local, național și internațional
4.1. Lucrări de referință realizate în cadrul organizației de cercetare. În intervalul 2025–2027, Institutul clujean va fi implicat în continuare în realizarea unor lucrări fundamentale, de importanță națională și esențiale pentru domeniul românisticii la nivel mondial: Dicționarul limbii române, Atlasul lingvistic român, Atlasele lingvistice regionale, seriile Transilvania, Crișana, Maramureș, Banat, precum și seria dedicată graiurilor românești din Serbia Orientală, Tezaurul toponimic al României, scrierile Școlii Ardelene, Dicționarul român-maghiar, Dicționarul general al literaturii române, dicționarele cronologice ale romanului românesc și tradus în România – lucrări cu semnificație majoră pentru cultura română și pentru reprezentarea ei la nivel mondial.
4.2. Impactul lucrărilor de referință se măsoară în gradul ridicat de citare (raportat la rata de citare specifică domeniului), dar și în alte forme de recunoaștere a importanței lor: se va urmări astfel realizarea unor dosare și volume tematice, precum și integrarea instrumentelor elaborate în Institut în bibliografiile unor publicații internaționale din domeniul studiilor literare și culturale, sau în bazele de date internaționale.
4.3. Activități de diseminare. Pe lângă cele două conferințe multianuale pe care le organizează prin tradiție, Conferința internațională Zilele Sextil Pușcariu, consacrată lucrărilor din domeniul filologiei, și Simpozionul internațional de Dialectologie, consacrat lucrărilor din domeniul geografiei lingvistice și toponimiei, Institutul va organiza și Conferința internațională de Studii ale Romanului pentru promovarea rezultatelor din cadrul programelor dicționarelor cronologice ale romanului românesc și tradus în România. De asemenea, pentru promovarea fondurilor documentare legate de Atlasul lingvistic român și Dicționarul limbii române, se vor realiza, în colaborare cu organizații de cercetare și cu profil cultural, expoziții internaționale și naționale, precum și albume, ediții de documente sau publicații de popularizare. Pe plan local, lucrările Institutului vor fi promovate prin programele de manifestări culturale „Săptămâna limbii române” și ciclul de conferințe „Scriitor / Cercetător”, destinate publicului larg.

5. Analiză SWOT la nivel:
- științific
- resurse umane
- infrastructură cercetare
- resurse financiare

5.1. Puncte tari
5.1.1. Din perspectiva resursei umane, Institutul are în acest moment mai multe colective de cercetare experimentate, cu un raport echilibrat între cercetători aflați la mijloc de carieră și cercetători debutanți.
5.1.2. Din perspectiva programelor de cercetare, Institutul are o vastă experiență de gestionare și de derulare a unor proiecte colective de cercetare fundamentală, acumulată în mai multe decenii. În ultimii cinci ani, a dobândit experiență și în derularea proiectelor de cercetare prin finanțări extrabugetare.
5.1.3. Din perspectiva ariilor acoperite, Institutul are, prin structura programelor sale de cercetare, capacitatea de articulare a mai multor discipline din domeniul filologiei – lexicologie/lexicografie, dialectologie, filologie textuală, istorie literară, onomastică – în măsură să susțină proiecte complexe de cercetare și abordări transversale, care să angajeze științele limbii, studiile literare și culturale.
5.1.4. Din perspectiva dotărilor materiale și a instrumentelor de cercetare, Institutul deține resurse remarcabile: trei publicații științifice periodice, recunoscute în mediul de cercetare, cu indexări în bazele de date naționale și internaționale; trei conferințe anuale sau bienale, de nivel național și internațional; un vast patrimoniu documentar și bibliofil; o infrastructură digitală de performanță; baze de date digitale, inclusiv fonogramice.
5.2. Puncte slabe
5.2.1. Principalele dificultăți ale activității de cercetare în Institut țin de gestiunea resursei umane. Astfel, recrutarea pentru unele dintre specialitățile institutului (dialectologie, onomastică, editare filologică, lexicologie/lexicografie maghiară) este greu de realizat în condițiile în care absolvenții Facultății de Litere din Cluj-Napoca nu sunt pregătiți suficient în aceste direcții. Numărul redus de cercetători care dețin atestatul de abilitare împiedică formarea resursei umane specializate la nivel de doctorat. De asemenea, Institutul are în prezent, datorită schimbării de generații, o pondere disproporționată a gradelor inferioare (AC, CS, CS III), în detrimentul celor superioare (CS II, CS I). La acestea, se adaugă absența unor specialiști cu competențe transversale, în informatică și filologie, ceea ce reduce posibilitățile de exploatare performantă a infrastructurii digitale a Institutului.
5.2.2. Gradul ridicat de specializare al unor activități de cercetare, care determină vizibilitatea restrânsă a rezultatelor obținute, limitată adesea la cercurile de specialiști în filologie, chiar dacă multe dintre bazele de date și fondurile documentare deținute de Institut pot fi de interes larg, atât pentru alte domenii științifice, cât și pentru publicul general.
5.2.3. Dificultatea de a asigura transferul spre societate și spre mediul antreprenorial a rezultatelor activității de cercetare.
5.3. Oportunități
5.3.1. Posibilitatea de a transfera cunoașterea filologică în mediul digital. Importanța informației disponibile online constituie o resursă potențială pentru realizarea colaborativă a unor cercetări, pentru revizuirea concepției unor lucrări fundamentale în funcție de capacitățile instrumentelor digitale, pentru promovarea activităților de cercetare și pentru punerea lucrărilor Institutului la dispoziția cercetătorilor din țară, a specialiștilor din alte domenii și a publicului larg.
5.3.2. Existența unor importante fonduri documentare, acumulate de-a lungul istoriei de un secol a Institutului și, în cea mai mare parte, neexploatate editorial. Aceste fonduri sunt reprezentative pentru istoria intelectuală sau instituțională a culturii filologice din arealul transilvănean și conțin lucrări majore, cum e Atlasul lingvistic român, legate de rolul unic al Muzeului Limbii Române în epoca interbelică.
5.3.3. Prin natura patrimoniului deținut și a specialiștilor săi cu temeinică pregătire de nișă, Institutul are posibilitatea accesării unor proiecte interdisciplinare în consorții cu universități sau alte Institute din structura Academiei Române.
5.3.4. Posibilitatea accesării unor programe de finanțare (programe științifice de la UEFISCDI și Academia Română, fonduri pentru dezvoltarea resursei umane POSDRU sau POCU, finanțări culturale de la Consiliul Local Cluj-Napoca și AFCN etc.) prin care poate fi consolidată și/sau întreținută infrastructura de cercetare actuală a Institutului, bazându-ne pe rezultatele cercetării fundamentale și pe cunoașterea acumulată în programele de cercetare fundamentală derulate în Institut.
5.4. Riscuri
5.4.1. Principalul risc e de ordin financiar și privește constrângerile bugetare care pot să afecteze dotarea Institutului, menținerea infrastructurii, precum și crearea unor noi posturi sau scoaterea la concurs a celor existente. În strânsă legătură cu acest aspect, înghețarea angajărilor din domeniul bugetar, care intervine periodic, amenință politicile de promovare ale Institutului și predictibilitatea dezvoltării resursei umane.
5.4.2. Există de asemenea un risc legat de publicarea lucrărilor elaborate în cadrul Institutului. Problema vizează atât proiectele de anvergură (dicționare, atlase), care prin tradiție apar în cadrul Editurii Academiei Române, cât și diversificarea publicațiilor Institutului (reviste științifice, acte de colocviu, colecții de documente etc.). Întârzierea publicării, costurile ridicate de tipărire care nu sunt întotdeauna asigurate prin resurse bugetare și absența difuzării sunt factori care afectează diseminarea rezultatelor cercetării, prezența în bazele de date și în biblioteci și, în cele din urmă, chiar punerea lucrărilor Institutului în circuitul științific.
5.4.3. Nu în ultimul rând, un risc care trebuie reevaluat în permanență e cel privitor la securitatea digitală. Tranziția Institutului spre digital înseamnă atât stocarea electronică a unei părți importante a fondurilor documentare deținute, cât și dezvoltarea unora dintre proiectele de cercetare în mediul virtual, pe platforme colaborative. În acest sens, infrastructura digitală a Institutului, care a fost concepută performant, cu soluții profesionale de back-up, cu dispozitive de securitate software și hardware, necesită și în viitor actualizări periodice și întreținerea prin personal auxiliar de specialitate.

6. Metode de creștere a vizibilității de comunicare cu beneficiarii
Prin programele de manifestări culturale din cadrul Institutului („Săptămâna limbii române”, Ziua Porților Deschise, ciclul de conferințe „Scriitor / Cercetător”), organizate în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România, cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei, cu Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” sau cu Inspectoratul Școlar Județean Cluj, vor fi vizate în continuare ateliere, expoziții, întâlniri cu publicul și seminare menite să popularizeze instrumentele de cercetare, precum și patrimoniile deținute de Institut.

7. Principii și metode de identificare a noilor tematici de cercetare și constituire de alianțe strategice
7.1. Extinderea cooperărilor cu alte structuri de cercetare umanistă subordonate Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române sau cu unități specializate în inteligență artificială și informatică din cadrul Academiei Române, având în vedere prioritățile actuale ale Institutului care vizează probleme de istorie culturală, studii transilvănene sau aspecte ale digitalizării,
7.2. Aprofundarea cooperărilor cu centre de românistică din Italia, Franța, Polonia, Republica Moldova și Ucraina, precum și cu componenta filologică a Academiei de Științe a Moldovei, pe baza contactelor deja stabilite și în cadrul unor acorduri de parteneriat, în vederea organizării unor manifestări științifice, a realizării de publicații comune, a derulării unor proiecte din fonduri extrabugetare sau a schimburilor de resurse pentru digitalizarea cercetării filologice.

8. Obiective strategice ale instituției pentru perioada 2025-2027
8.1. Dezvoltare instituțională, care prevede constituirea mai multor structuri consultative, care să reunească specialiști din străinătate și coordonatorii de proiecte din organizație; asigurarea colaborărilor interdepartamentale, dar și a mobilității tinerilor cercetători în cadrul Institutului; reorganizarea structurii departamentelor în acord cu evoluția programelor de cercetare și cu prioritățile Academiei Române în domeniul filologiei.
8.2. Cercetare, care vizează alocarea de resurse și capacități instituționale pentru susținerea proiectelor fundamentale și prioritare derulate de Academia Română; lansarea unor proiecte de importanță națională (editarea integrală a Atlasului lingvistic român); constituirea unei școli doctorale în cadrul Institutului prin încurajarea obținerii atestatului de abilitare de către cercetătorii; susținerea a patru conferințe internaționale multianuale și a două seminare de cercetare lunare pentru asigurarea unui cadru de dezbatere științifică în Institut.
8.3. Internaționalizare, care implică asigurarea participării internaționale la activitățile desfășurate în Institut (conferințe, publicații științifice periodice), precum și orientarea paginii web a Institutului și a instrumentelor de cercetare online puse la dispoziția altor organizații sau echipe de cercetare spre un public străin, prin descrieri relevante ale tematicilor de cercetare și prin încadrarea acestora în stadiul actual al disciplinei la nivel mondial.
8.4. Recuperarea tradițiilor și a fondurilor documentare ale Institutului. Vizează valorificarea documentelor referitoare la tradițiile cercetării lingvistice și istorico-literare în arealul transilvănean aflate în păstrarea Institutului, strâns legate de misiunea organizației, prin continuarea inventarierii fondurilor documentare și prin demararea publicării unor elemente de arhivă în cadrul unei colecții editoriale.
8.5. Digitalizare. Obiectivul prevede inițierea unui proces amplu de digitalizare a activității de cercetare filologică, în conformitate cu recomandările din strategia Academiei Române și din documentele Comisiei Europene, care implică, pentru Institutul clujean, pe lângă digitizarea fondurilor sale documentare, și crearea unor baze de date funcționale și integrate în circuitul de date internațional, precum și implementarea unor platforme specializate pentru gestiunea instrumentelor de cercetare din domeniul filologiei (editarea online a publicațiilor periodice etc.). De asemenea, se are în vedere specializarea resursei umane în domeniul digital și stabilirea unor cooperări și parteneriate având ca obiect asigurarea digitalizării pentru programele de cercetare din Institut.
8.6. Cooperare de specialitate, națională și internațională. Obiectivul vizează extinderea cooperărilor cu alte structuri de cercetare umanistă subordonate Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române sau cu unități specializate în inteligență artificială și informatică din cadrul Academiei Române, precum și aprofundarea cooperărilor cu centre de românistică din Italia, Franța, Polonia, Republica Moldova și Ucraina în vederea susținerii a două obiective strategice, digitalizarea activității de cercetare din Institut și  asigurarea internaționalizării.
8.7. Implicare în plan local și în viața societății, care presupune deschiderea spre cooperare cu mediul economic local, prin identificarea potențialului de transfer economic al direcțiilor de cercetare din Institut, precum și crearea de evenimente, în funcție de profilul activității de cercetare din Institut, deschise spre marele public sau spre învățământul preuniversitar.
8.8. Stimularea performanței și creșterea atractivității carierei de cercetare în domeniul filologiei. Obiectivul implică întărirea colectivelor prin scoaterea la concurs a unor posturi superioare în cercetare; o strategie complexă de atragere de tineri în cercetare, atât prin angajări pe durată nedeterminată, cât mai ales prin contracte pe durată determinată sau prin contracte de voluntariat; asigurarea accesului tinerilor cercetători la cele mai avansate și dinamice componente ale cercetării din Institut, vizând aspecte ale metodologiilor actuale, integrarea în colectivele redacționale ale publicațiilor periodice sau în comitetele de organizare a manifestărilor științifice, în conformitate cu recomandările Cartei Europene a Cercetătorilor.
8.9. Comunicare și vizibilitate, care vizează prezența Institutului în mass-media locală și națională, actualizarea periodică a site-ului oficial al organizației și difuzarea informațiilor despre manifestările științifice publice în platformele sociale.

9. Modalități de promovare a excelenței
Creșterea atractivității carierei de cercetător e una dintre liniile importante ale planului strategic de dezvoltare a Institutului în următorii trei ani. În spiritul recomandărilor europene, vor fi prevăzute, în acest sens: modalități multiple de recrutare a tinerilor cercetători, asigurarea mobilității în interiorul structurii de cercetare, accesul la formare profesională prin cursuri de specializare, dar și prin contactul cu zonele cele mai dinamice ale Institutului (publicații periodice, conferințe), accesul (pentru tinerii cercetători) la formatori și la mentori în cadrul programelor de cercetare fundamentală, încurajarea unei strategii de dezvoltare a carierei prin angajarea în proiecte, stagii sau rețele de specialiști, sprijinirea recunoașterii evoluției în carieră prin asigurarea accesului la poziții superioare și la roluri de coordonare.

10. Propuneri de infrastructură care să stimuleze excelența
Digitalizarea infrastructurii de cercetare, care stă în centrul politicii științifice a Institutului în următorii ani, vizează, pe lângă redimensionarea infrastructurii existente, și implementarea unor metodologii recente în programele de cercetare ale Institutului, reprezentând una dintre tendințele actuale cele mai importante în câmpul disciplinelor umaniste. În mod specific, în domeniul geografiei lingvistice, implementarea aplicației RODA II la atlasele redactate în Institutul clujean răspunde unei provocări majore, de interes la nivel internațional, de introducere a unor elemente de analiză automată în anchetele lingvistice prin integrarea materialului dialectal pe platforme digitale. De asemenea, în domeniul proiectelor de lexicografie literară, este prevăzută constituirea unor baze de date exhaustive ale romanului românesc și tradus în România: prin digitalizarea acestui material în cadrul Institutului clujean, cercetarea românească se sincronizează cu programele de cercetare pe plan european din centrele de Digital Humanities, care aplică romanului mondial tehnici digitale, fie sub forma analizei de corpus, a aplicațiilor stilometrice sau a evaluărilor sistemice-cantitative.

11. Rolul evaluării cercetătorilor și a standardelor minime
11.1. Prin adoptarea unor grile specifice de evaluare multianuală, adaptate muncii de cercetare din domeniul filologiei, se va urmări aprecierea justă și exhaustivă a tuturor aspectelor activității desfășurate de cercetătorii angajați în Institut.
11.2. Prin elaborarea unor regulamente pentru ocuparea posturilor și obținerea gradelor științifice la nivelul Institutului, se vor introduce standarde suplimentare pentru punerea în valoare a performanței științifice și pentru stimularea excelenței.