În domeniul dialectologiei echipele de cercetători clujeni au publicat, la Editura Academiei, 7 volume neinterpretative şi 4 interpretative din Atlasul lingvistic român II (ancheta E. Petrovici), serie nouă, coordonate, succesiv, de Emil Petrovici şi Ioan Pătruţ. S-au editat, de asemenea, cele două chestionare şi un volum introductiv din ALR II, sub redacţia lui Ion Mării. Tot la Editura Academiei, au apărut 18 volume din atlasele lingvistice pe regiuni consacrate graiurilor româneşti din Banat, Maramureş, Transilvania şi Crişana. Institutului clujean îi aparţine iniţiativa cercetării din perspectiva geografiei lingvistice a graiurilor româneşti din sudul Dunării (proiect ştiinţific din care au apărut Micul altas al dialectului aromân din Albania şi din Fosta Republică Iugoslavă Macedonia, în 1997, precum şi Dicţionarul dialectului istroromân, vol. I‒II, în 2011‒2015, redactate de Petru Neiescu). Se lucrează, de asemenea, la un Atlas lingvistic al graiurilor româneşti din Serbia Orientală, dintre Morava, Dunăre şi Timoc, în 2021 fiind publicate volumele I și IV. În 1960 şi, respectiv, în 1983 au fost editate două volume de Materiale şi cercetări dialectale. Ultimul volum cuprinde Actele Întâiului Simpozion Naţional de Dialectologie, manifestare ştiinţifică iniţiată de dialectologii clujeni şi care se desfăşoară, periodic, din doi în doi ani. Totodată, dialectologii clujeni participă, în calitate de anchetatori şi coautori, la realizarea a două proiecte ştiinţifice internaţionale: Atlasul limbilor Europei (ALE) şi Atlasul lingvistic romanic (ALiR). S-a lansat recent şi un proiect de digitalizare a atlaselor lingvistice româneşti.

Preluând tradiţia cercetărilor de onomastică întreprinse, în trecut, de Nicolae Drăganu, Ştefan Paşca, Vasile Bogrea, George Giuglea, Gustav Kisch şi alţii, au fost efectuate, încă din deceniul şase al secolului trecut, anchete directe de antroponimie şi toponimie în diferite zone, precum Valea Bistriţei (Bicaz), Valea Sebeşului, Porţile de Fier, Maramureş, Valea Jiului etc., publicându-se un bogat material. Ulterior, au fost demarate lucrările la Tezaurul toponimic al României. Transilvania, anchetându-se un mare număr de localităţi în judeţele Alba, Bihor, Cluj, Sălaj şi Sibiu. Până în prezent, au apărut la Editura Academiei Române, în 2006, volumul consacrat judeţului Sălaj (coordonat de Eugen Pavel) şi, respectiv, cele referitoare la bazinul hidrografic al Văii Hăşdăţii şi al Văii Ierii, ultimele două fiind redactate de Dumitru Loşonţi şi Sabin Vlad. Colectivul de onomastică este angrenat la redactarea lucrărilor Tezaurul toponimic al României. Transilvania. Judeţul Cluj şi Tezaurul toponimic al României. Transilvania. Valea Arieşului. Clujul a fost, de asemenea, gazda unor simpozioane naţionale de onomastică, care s-au concretizat prin publicarea volumului Studii şi materiale de onomastică (1969), precum şi a unor Studii de onomastică, vol. I–V (1976–1990).